miercuri, 31 martie 2010

Cum?



Cum pot acum să-ți mai ofer o floare?
Când tot ce-i viu se uscă-n urma ta...
Cum pot să stau orbit cu ochii-n soare,
Sperând că într-o zi te voi avea?

Cum pot să-mi mint conștiința nepătată?
Cum pot s-o mint că totul ți-am iertat?
Cum să exist când inima-mi arată,
În fiecare zi ce-am vrut și n-am uitat?

Cum să găsesc, când eu nu vreau să caut?
Cum să ascult, când eu nu vreau s-aud?
Când lumea mea dansează pe un cânt de flaut?
Iar plin de lacrimi vreau deșertul ca să ud?

Cum să-ți rostesc iar numele pe stradă?
Privind senin în ochi pe-altcineva,
Când eu m-ascund ca cerul să nu vadă?
Cum mâna mea ți-o caută pe-a ta...

Cum zorii reci i-am petrecut cu tine,
Cum nu am vrut să vad pe-altcineva,
Așa vei sta de-acum o amintire,
Pierdută-n umbrele din urma mea...

Cum astăzi nu mai vreau iubire,
Cum tot speram și tu n-ai vrut,
Cum plansul vindecă o despărțire,
Așa zâmbesc și-o iau de la-nceput!

Un comentariu:

  1. Pe cat e de frumoasa poezia pe atat de multa durere ascunde..... i wish u all the best :)

    RăspundețiȘtergere