miercuri, 6 mai 2009

Amintire...


Amintire...
Risipită printre gânduri,
Dai viață durerii,
În aceste rânduri.

Tulburându-mi somnul,
Îmi apari ciudat.
Într-un vis cu care,
Noaptea mi-ai stricat.

Și mă lasi să sufăr,
Fără de speranță,
Fără de curajul,
De-a privi în fața.

Arătându-mi parcă,
Drumul spre uitare,
Fără de lumină,
Fără de hotare.

Unde să te-acopăr,
Să te las de-o parte,
Și să plec de-acolo,
Cât pot de departe.

Dar mă-ntreb o mie,
Dac-ar fi ca tine,
Aș avea puterea,
Să le-nchid în mine?

Să le uit acolo,
Să le las o viața.
Și să nu mai iasă,
Iar la suprafață?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu